Acasă Jurnalism JURNALISM | Ep. 5 - Mijloacele de documentare și textul jurnalistic

JURNALISM | Ep. 5 – Mijloacele de documentare și textul jurnalistic

MIJLOACELE DE DOCUMENTARE

Colectarea informațiilor se face prin intervievare și prin observare, prin consultarea documentelor oficiale, a jurnalelor private, a ghidurilor de tot felul, statiticilor, arhivelor și bazelor de date.

Observația – după majoritatea lucrărilor de specialitate, prima și cea mai la îndemână metodă de documentare a reporterului este observația. Ea te poate ține într-o stare de alertă permanentă. Uneori, pentru a observa, e bine să știi să asculți. Cu ochii mereu la pândă, un reporter va observa cu ușurință un amănunt care scoate în evidență chiar trăsătura principală a unui fapt, a unui personaj.

Reconstituirea – munca reporterului este una de rutină, ceea ce presupune căutarea metodică a știrilor. Ideal ar fi ca reporterul să se afle atunci când trebuie, acolo unde trebuie. De regulă, însă, se află în situația de a reconstitui evenimentul pe care tocmai l-a ratat și de a scrie povestea unei povestiri. Adică să se bazeze pe relatările martorilor. Se spune că singura întrebare stupidă e aceea pe care nu o puneți.

Rețeaua de surse – în același scop, reporterul trebuie să își construiască o rețea cât mai întinsă de surse. Aceste surse trebuie să fie avizate.

Metode neconvenționale de colectare a informațiilor – e bine ca reporterul să se ferească de metode neconvenționale, cum ar fi reportofoane ascunse, denaturări, minciuni, insistențe exagerate, mituirea pentru obținerea lor. Însă concurența este acerbă și, uneori, reporterii se văd nevoiți să apeleze și la astfel de metode. Oricum ar fi, găsirea sursei celei mai potrivite la momentul necesar rămâne partea cea mai vulnerabilă a muncii reporterului.

Intervievarea – identificarea surselor potrivite la momentul potrivit este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru succesul reporterului. Acesta trebuie să știe și cum să le facă să vorbească. Răspunsurile cele mai bune le primesc reporterii care știu să pună cele mai bune întrebări.

Predocumentarea – interviul nu este decât finalul procesului de documentare, care începe cu identificarea surselor și continuă cu punerea la cale a unui scenariu de chestionare a acestora. Momentul se numește preinterviu sau predocumentare.

Verificarea informațiilor – reporterii nu trebuie să uite de un element esențial al documentării, și anume verificarea acurateței informațiilor pe care le dețin. Trebuie să se asigure că informațiile nu sunt false sau incomplete. Pentru a realiza acest lucru și pentru a nu exista, ulterior difuzării materialului, reacții negative din partea celor vizați, jurnaliștii nu trebuie să neglijeze niciodată încrucișarea surselor.

Încrucișarea surselor – presupune găsirea a cel puțin două surse de la care jurnalistul culege informații în legătură cu un anume eveniment. Această regulă este valabilă mai ales în cazul unor fapte și evenimente de a căror desfășurare și implicații nu sunteți sigurisau în legătură cu care există păreri și relatări contradictorii.

TEXTUL JURNALISTIC

Textul jurnalistic este un mijloc de transmitere a informației în condiții specifice.

Informația este întotdeauna legată de un fapt (eveniment) de actualitate din realitatea înconjurătoare. Acestea conferă textului jurnalistic caracterul de text narativ – referențial.

Natura comunicării și profilul destinatarului (conceptul de ”public țintă”) generează o construcție specifică a textului jurnalistic: structura informației în cascadă, ceea ce înseamnă prezentarea informațiilor în ordinea descrescătoare a importanței lor, utilizând schema: titlu – paragraf inițial – prezentarea faptelor – consecințele – contextul – reacția verbală a celor implicați.

Nevoia de a stabili și menține contactul cu destinatarul impune jurnalistului o evaluare a informațiilor și selecția materialului lingvistic utilizat. Folosirea cuvintelor neutre, uzuale, evitarea cuvintelor lungi, selectarea a 2 – 3 cuvinte bine alese care exercită asupra cititorului un efect de atracție, evitarea frazelor lungi, sunt doar câteva din constrângerile lingvistice cărora se supune în mod obișnuit jurnalistul profesionist.

Destinatarul mesajului mediatic este definit ca public. Structurarea mesajului mediatic în funcție de publicul vizat este un element fundamental al profesionalismului în jurnalism.

Articolul de faţă face parte din cursul de public speaking realizat de către Youth 4 Future în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Sport și Tineret Buzău, în cadrul proiectului „Artico 2020 – Challenge for youth”. Cursul integral este disponibil aici.

Youth 4 futurehttps://youth4future.ro
Asociația Educațional Culturală pentru Sport și Tineret YOUTH 4 FUTURE este o asociație non-guvernamentală care are ca scop implicarea tinerilor în diverse proiecte, activități și evenimente pentru promovarea sportului, a culturii sportive şi educaţiei prin spiritul fair-play, conştientizarea culturii, a educaţiei şi a şcolii drept parte componentă a vieţii noastre, precum și promovarea culturii sub toate aspectele sale, promovarea valorilor sociale, promovarea respectării demnităţii umane şi a drepturilor universale ale omului, eliminarea tuturor formelor de discriminare culturală, etnică, lingvistică, religioasă, rasială sau sexuală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Most Popular

PUȚIN + PUȚIN = MULT | Noi alergăm, voi cumpărați kilometri pentru Ioana

În timp ce ne facem griji pentru tot soiul de probleme mărunte, în comunitatea noastră există situații cu adevărat grave. Părinți ca noi luptă...

George Orwell | 1984 – Winston, erou sau anti-erou?

Un erou, conform Dicționarului Explicativ al limbii române, este o persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie, prin abnegație...

Împreună pentru Mario. Împreuna facem bine. Împreună putem.

Am întâlnit-o pentru prima oară pe Rodica într-o dimineață însorită de sâmbătă. Am stabilit că ne vedem la o cafea, să povestim despre Mario,...

Maria Nechita și Oana Maria Ene, două tinere buzoience care fac istorie, scriind despre istorie

Vine o vârstă în viața unui adolescent când devine curios. Începe să pună întrebări despre familia din care face parte, arborele genealogic, despre războaiele...

Recent Comments