Acasă Jurnalism JURNALISM | Ep. 3 - Reporterul și rolul său în procesul jurnalistic

JURNALISM | Ep. 3 – Reporterul și rolul său în procesul jurnalistic

REPORTERUL ȘI ROLUL SĂU ÎN PROCESUL JURNALISTIC

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, reporterul este ”un ziarist însărcinat să culeagă și să transmită de pe teren știri și informații”. Principala sarcină a reporterului este culegera informațiilor, nu redactarea lor. Activitatea reporterului presupune o muncă ”pe teren”. Reporterul este însărcinat să ia contact cu realitățile vieții cotidiene, să le înregistreze cu acuratețe și să le redea cu obiectivitate. Activitatea reporterilor este, astfel, vitală pentru instituțiile de presă.

Unii cred că nu este nevoie de mult talent sau multă pregătire de specialitate pentru a fi reporter. Oricine are ochi, mâini, picioare, carnețel, pix și, eventual, un reportofon poate fi un bun reporter. Cu toate acestea, un bun reporter are nevoie de mult mai mult: o serie de însușiri sau competențe care să îi permită să treacă peste greutățile acestei meserii și să întregistreze, întotdeauna, ceea ce este mai important, mai relevant și mai interesant, fără să facă rabat la obiectivitate.

Care sunt, așadar, însușirile de care trebuie să dea dovadă un ziarist pentru a fi un bun reporter?

Simțul știrii (flerul) – un bun reporter are o doză din ceea ce oamenii de presă numesc ”fler” sau ”instinct gazetăresc”, care îi permite să ”miroasă” un subiect atrăgător și să discearnă ce este relevant și ce este amănunt nesemnificativ. De multe ori, însă, acest simț nu este înnăscut, ci se dobândește în timp, lucrând efectiv pe teren.

Simțul urgenței – informația este un produs perisabil, iar știrile sunt cu atât mai valoroase, cu cât evenimentele sau faptele despre care se relatează sunt mai recente. Un bun reporter trebuie să știe că rapiditatea sa în culegerea și transmiterea informației depinde atât de succesul personal și al redacției, cât și de informarea promptă a publicului.

Capacitatea de a respecta termenele de predare a materialelor – una dintre caractericticile meseriei de reporter este munca sub presiunea timpului. Fie că lucrează într-un cotidian, într-un post de radio sau de televiziune, sau într-o agenție de presă, reporterul este mereu presat de închiderea ediției. Adeseori, reporterul are la dispoziție doar câteva minute pentru a sintetiza informația și a redacta o știre.

Capacitatea de încadrare în spațiul disponibil – în funcție de sistemul de organizare al fiecărei redacții în parte, reporterii au la dispoziție un anumit spațiu tipografic sau timp de emisie pentru un anumit material. După culegerea informațiilor, ziaristul trebuie să fie capabil să se încadreze în dimensiunea hotărâtă pentru articol. Regula de bază este ”maximum de informație în minimum de cuvinte”.

Bunul simț – este de cele mai multe ori suficient atunci când este vorba despre selectarea detaliilor cele mai semnificative ale unui eveniment, sau despre selectarea detaliilor celor mai semnificative ale unui eveniment.

Obsesia preciziei și acurateței – unul dintre lucrurile pe carte un reporter trebuie să le facă neapărat este observarea și notarea atentă a tuturor elementelor care dau contextul unui anume eveniment.

Toleranța – adeseori jurnaliștii tind să simplifice lucrurile, să pună ordine în desfășurarea evenimentelor. E mai ușor să prezinți lucrurile în tonuri de alb și negru, însă nu trebuie să uiți că, în fapt, realitatea este de multe ori colorată în tonuri și nunațe mult mai complexe.

Capacitatea de a schimba registrele – un bun reporter reușește, de obicei, să nu intre în discordanță cu interlocutorii. Aceasta presupune alegerea unui limbaj diferențiat, în funcție de interlocutor și de loc.

Disponibilitatea și abilitatea de a asculta – a fi reporter înseamnă a asculta; a fi reporter nu înseamnă, în niciun caz, a vorbi. A asculta nu înseamnă însă numai capacitatea de a recepționa cu toleranță și înțelegere vorbele interlocutorilor, ci și abilitatea de a reuși să smulgi informații de la cei ce încearcă să te intimideze, să ocolească răspunsurile, sau altfel spus să te împiedice în a afla adevărul.

Curiozitatea – mulți plasează această calitate în fruntea listei însușirilor jurnaliștilor. Un reporter este, prin definiție, un curios, iar curiozitatea și-o manifestă în numele datoriei de a informa publicul. Dorința și abilitatea de a scormoni realitatea în căutarea adevărului sunt calități esențiale pentru un jurnalist.

Perseverența – este o calitate necesară reușitei în viață în orice meserie. În jurnalism, însă, perseverența este o condiție esențială. Unii jurnaliști greșesc, adesea, că nu se preocupă de așa numitele follolw-up-uri: ei nu urmăresc cursul evenimentelor ce decurg din faptul relatat. Perseverența în urmărirea firului unui subiect sau al altuia reprezintă unul dintre secretele reporterilor de succes.

Fapte, nu presupuneri – o tentație căreia îi cad pradă, uneori, jurnaliștii este de a se lansa rapid în presupuneri, pornind de la anumite fapte, fără a verifica, în prealabil, dacă ceea ce oferă informație cititorilor este sau nu adevărat.

Ce merită a fi publicat și ce nu? Ce este știre și ce nu este? Aceste întrebări stau la baza procesului cotidian de producție jurnalistică. Zi de zi jurnaliștii sunt puși în situația de a estima valoarea de informație a faptelor, evenimentelor și întâmplărilor. Știrile nu sunt sinonime cu evenimentele, ci relatarea acestora pentru cei ce nu au fost de față. Pentru a determina ce merită și ce nu merită a fi publicat, jurnaliștii iau în calcul o serie de criterii. Existența unuia sau a mai multora dintre aceste elemente este un indicator al valorii de informație pentru un anume subiect:

Proximitatea temporală – o informație este cu atât mai valoroasă cu cât este mai recentă.

Proximitatea spațială – fiecare instituție de informare în masă are un public țintă, mai larg sau mai restrâns. Este firesc să presupunem că locuitorii unui oraș vor fi mai interesați de știri care relatează evenimente petrecute în orașul lor, decât știri despre evenimente petrecute în celălalt capăt al lumii.

Raritatea și unicitatea – cu cât un anume fapt sau eveniment este mai neobișnuit, cu atât valoarea de informație a unei știri despre respectivul fapt sau eveniment este mai mare. Principiul rarității și unicității explică și interesul mare acordat faptului divers.

Personalități – implicarea, într-un anume eveniment, a unei personalități cunoscute publicului larg, este de natură să dea informației o valoare mai mare.

Impact și consecințe – un fapt sau eveniment are valoare de informație atunci când afectează sau interesează, într-o oarecare măsură, publicul. Implicit, valoarea de informație este cu atât mai mare cu cât evenimentul sau faptul respectiv afectează/ interesează mai multe persoane.

Conflictul și competiția – confruntările de idei, conflictele armate, competițiile sportive, concursurile de tot felul și, în general, toate subiectele în care două sau mai multe persoane sau instutuții se situează pe poziții opuse sau adverse au valoare de informație.

Interesul uman – suferințele și bucuriile, încercările, necazurile și reușitele semenilor îi interesează pe mulți, chiar dacă evenimentele și faptele relatate nu sunt, neapărat, subiecte cu impact major. Oamenii tind să se identifice cu semenii lor și arată interes față de evenimentele deosebite din viața altor oameni obișnuiți.

Articolul de faţă face parte din cursul de public speaking realizat de către Youth 4 Future în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Sport și Tineret Buzău, în cadrul proiectului „Artico 2020 – Challenge for youth”. Cursul integral este disponibil aici.

Youth 4 futurehttps://youth4future.ro
Asociația Educațional Culturală pentru Sport și Tineret YOUTH 4 FUTURE este o asociație non-guvernamentală care are ca scop implicarea tinerilor în diverse proiecte, activități și evenimente pentru promovarea sportului, a culturii sportive şi educaţiei prin spiritul fair-play, conştientizarea culturii, a educaţiei şi a şcolii drept parte componentă a vieţii noastre, precum și promovarea culturii sub toate aspectele sale, promovarea valorilor sociale, promovarea respectării demnităţii umane şi a drepturilor universale ale omului, eliminarea tuturor formelor de discriminare culturală, etnică, lingvistică, religioasă, rasială sau sexuală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Most Popular

ARTICO 2021 | VIDEO – Artă oratorică: frica de a vorbi în public

Bună! Sunt Ileana, de la Youth 4 Future și astăzi vreau să îți vorbesc despre frica de a vorbi în public, mai precis despre...

ARTICO 2021 | VIDEO – Jurnalism: Fake news

Bună! Sunt Ileana, de la Youth 4 Future și astăzi aș vrea să îți vorbesc despre ”fake news”. Știrile false reprezintă un tip de...

ARTICO 2021 | VIDEO – Curs de fotografie: fotografia cu telefonul

Bună! Sunt Ileana, de la Youth 4 Future și astăzi aș vrea să îți vorbesc despre fotografia cu telefonul și, în special despre selfi-uri. 7...

ARTICO 2021 | Învățarea non-formală, mai distractivă și mai facilă

Într-o societate în care sistemul de învățământ are tendința de a uniformiza, tinerii trebuie încurajați să își descopere și ulterior să își dezvolte aptitudini...

Recent Comments